Abigail Beck are 15 ani și locuiește în Arizona, Statele Unite. Până la pubertate, apa era doar apă. Apoi a devenit dușmanul ei.


A fost diagnosticată cu urticarie acvagenică, o boală atât de rară încât există abia 100 de cazuri documentate în lume.


Dacă bea apă, vomită și inima începe să-i bată foarte repede. Dacă plânge, propriile lacrimi îi ard pielea. Ploaia, spune ea, se simte ca acidul.


Nici măcar nu poate face sport: transpirația îi lasă urme dureroase pe corp, iar după fiecare duș trebuie să se usuce imediat pentru a evita o reacție.

Tatăl ei, Michael Beck, director adjunct al unui liceu, o însoțește în timpul tratamentului la un alergolog care încă nu are răspunsuri definitive.


Știința nu a găsit niciun leac, ci doar modalități de a face față acestei boli. Între timp, Abigail învață să trăiască evitând ceva ce noi, ceilalți, atingem fără să ne gândim de două ori.
