Cu mult înainte ca meditația și yoga să devină fenomene globale, Paramahansa Yogananda încerca deja să aducă aceste practici în Occident. Influența sa a ajuns și la oameni foarte îndepărtați de lumea spirituală, inclusiv la Steve Jobs, care era un admirator binecunoscut al cărții Autobiografia unui yoghin, scrisă de Yogananda. O ediție a lucrării afirmă chiar că Jobs a mers până într-acolo încât a comandat 500 de exemplare pentru a le distribui invitaților săi.

Yogananda a murit la 7 martie 1952, în Los Angeles, după ce a ținut un discurs la o cină organizată în onoarea ambasadorului Indiei în Statele Unite. Potrivit consemnărilor vremii, a suferit o ocluzie coronariană. Pentru adepții săi însă, moartea sa a fost un mahasamadhi, termenul folosit de aceștia pentru a descrie plecarea conștientă din trup a unui maestru realizat spiritual.

Ce s-a întâmplat ulterior este ceea ce a transformat moartea sa într-o poveste extraordinară. Trupul său a fost dus la Forest Lawn Memorial-Park și îmbălsămat. Harry T. Rowe, directorul funerar, a lăsat o declarație autentificată de notar privind starea acestuia, în care afirma că nu observase nicio descompunere fizică vizibilă nici după 20 de zile de la moarte. A mai menționat că nu existau semne vizibile de mucegai și a descris starea de conservare drept fără precedent în experiența sa.

Relatarea a fost ulterior integrată în tradiția adepților săi ca o posibilă manifestare a stării sale spirituale. Organizația fondată de Yogananda păstrează declarația de la Forest Lawn ca parte a documentației privind ultimele sale zile. Cu toate acestea, există o diferență importantă între faptul documentat și interpretarea acestuia: ceea ce îi poate fi atribuit în mod direct directorului funerar este faptul că nu a observat semne vizibile de descompunere; considerarea acestui fapt drept un fenomen supranatural este o interpretare religioasă ulterioară.

Povestea este cu atât mai remarcabilă datorită influenței pe care Autobiografia unui yoghin a ajuns să o aibă în deceniile următoare. Cartea, publicată inițial în 1946, a devenit una dintre cele mai cunoscute lucrări despre spiritualitatea orientală în Occident și a fost tradusă în zeci de limbi. Influența sa a ajuns chiar și la cultura tehnologică din Silicon Valley, unde Steve Jobs se numără printre cei mai cunoscuți cititori ai săi.

Astfel, moartea lui Yogananda a ajuns să fie înconjurată de două povești care continuă să atragă atenția: cea a unui profesor spiritual a cărui operă a ajuns la una dintre cele mai importante figuri ale tehnologiei moderne și cea a unui trup care, potrivit directorului funerar care îl avea în grijă, nu a prezentat semne vizibile de descompunere nici după 20 de zile de la moartea sa. Peste șapte decenii mai târziu, cazul continuă să fie prezentat drept unul dintre cele mai neobișnuite episoade asociate vieții sale.
